„Narratives of the (un)real”, Annart Gallery, București

„Narratives of the (un)real”

Annart Gallery, București

curator: Norbert Filep
15 septembrie - 17 octombrie 2026

Șapte artiști, șapte narațiuni vizuale în care figura umană devine punctul de plecare pentru a chestiona granița dintre real și ireal: Claudiu Ciobanu, Celina Günter, Ana Ionescu, Raluca Pavelescu, Oana Maria Pop, George Semeniuc și Constantin Vulturar.

Aproape de fiecare dată, certitudinea unei realități proxime se destabilizează sub unghiul multiplu al posibilelor perspective. Însăși natura, cel puțin în stadiul în care este ea înțeleasă de lupa obiectivă a științelor, este definită prin structuri fundamental antagonice, cu rădăcini complexe ce se ramifică atât în fizica cuantică, cât și în fizica generală. Această natură duală, unde probabilitatea concurează cu determinismul și previzibilul, transcende logica unei definiri fixe și concludente a realității și transformă esența acesteia într-un amestec de noțiuni contradictorii, reale sau ireale, care se potențează reciproc sub forma unui perpetuum-mobile universal.

Natura acestei expoziții operează similar. Însă, spre deosebire de observațiile științifice amintite anterior, jocul antinomic se construiește eteroclit. Formațiunile ușor recognoscibile ale figurii umane domină peisajul alb al galeriei. Spațiul cognitiv reflectă narațiuni variate în care figura îmblânzește mediile generatoare de conținut. Transformarea acestor narațiuni contravine confortului în care figura devine reflexie a unei realități fotografice, ceea ce determină migrația spre o populare a spațiului bidimensional prin impuritățile specifice picturii, desenului, gravurii și colajului fotografic.

Peisajul montan desaturat constituie terenul prielnic unde figura operează magic, amplificând ambiguitatea acestor spații împădurite în care Constantin Vulturar fixează în planeitatea picturală anecdote ale unei hoinăreli constante. Neliniștea, transpusă prin relaționarea unor acțiuni de spirit aventurier cu infuzii de elemente bizare, caracterizate adesea de sisteme arhitecturale nepopulate și păduri pustiite de fenomene paranormale, acționează ca un stimul psihologic ascuns sub straturile materiei picturale.

Contrastiv, pictura lui Claudiu Ciobanu subliniază natura duală a luminii prin transparență. Pe de o parte, lumina radiază prin incandescența figurilor sticloase, evocând astfel prezența unui flux spiritual care inundă retina privitorului. Pe de altă parte, peisajul, adesea întâlnit în pictura lui Ciobanu, devine element distorsionat datorită interacțiunii dintre acest flux luminos și silueta sticloasă a personajelor incandescente.

Cu structuri morfologice ușor alterate, autoportretele lui George Semeniuc funcționează drept o analiză a stadiilor de auto-figurație. Astfel, caracterul asimetric contribuie mai degrabă la analiza unor stări de natură psihologică zgâriate în special de aspectul migdaliform al ochilor, prin care arabescul liniei de peniță (sau liner, în jargonul contemporan) amplifică o posibilă cartografiere emoțională.

Linia devine element performativ în gravurile artistei Raluca Pavelescu, transformând imobilitatea tirajului clasic în animații cadru-cu-cadru. Dinamica și efervescența unui desen spontan construiesc acțiuni în care figura umană este depersonalizată, anonimizată într-un vârtej social continuu, amplificat de negrul tăciunos al cernelii tipografice.

Cărbunele, ca derivat nobil al tăciunelui, cizelat pentru gesturi fine, joacă un rol crucial în laboratorul artistic al Celinei Günter. Aici arabescul se pierde în moliciunea naturală a lemnului carbonizat, transformând conturul precis în pete cu intensități variate, unde intimitatea personajelor, țintită de rotunjimea vârfului de cărbune, se coagulează în jurul unui interior schițat obsesiv prin fluiditatea acestui material efemer.

În practica Oanei Maria Pop, figura devine unealtă pentru abstractizare. Însă, chiar dacă tehnica colajului fotografic reconfigurează logica inițială a figurii umane, abstractizarea totală nu are niciodată loc, lăsând vizibile fragmente subtile ale corpului uman — resturi de real care refuză să dispară complet în ficțiunea imaginii. Noua imagine formată explorează joncțiuni tensionate în care mutilarea prin colaj invocă traume și agresiuni asupra corpului feminin, recompunând trupul într-o narațiune suspendată între real și ireal.

Sculpturile Anei Ionescu reconfigurează traseul expozițional în abstracție pură. Dar, dincolo de acest statut formal de factură minimalistă, obiectele relaționează subtil cu fragilitatea corpului uman, unde absența oricărei figurări explicite amplifică prezența resimțită a trupului absent. Vârfurile ascuțite ale elementelor metalice transformă spațiul proxim al privitorului într-un teritoriu de alertă ridicată, redefinind contactul dintre duritatea metalului și moliciunea pielii într-o experiență aichmofobică.

"Reply to: Baroque" – an exhibition that brings Baroque aesthetics into dialogue with contemporary art at the Contemporary Art Museum, part of the Brukenthal National Museum, Sibiu.

Reply to: Baroque – Contemporary Responses to Baroque Aesthetics

Contemporary Art Museum – Brukenthal National Museum
6 Tribunei Street, Sibiu, Romania

Exhibition Dates: July 26 – August 23, 2026

The exhibition will be introduced on Sunday, July 26, at 11:00 AM, with a guided tour led by the exhibition's curator, Alexandra Runcan.

Curators: Alexandra Runcan & Valentin Trifescu

 

Artists:

Zsolt Berszán · István Betuker · Claudiu Ciobanu · Lavinia Crețu · Ștefan Radu Crețu · Constantin Fîntînă · Theodor Hrib · Alex Mirutziu · Patricia Teodorescu · Alexandru Trifu · Ștefan Ungureanu · Casandra Vidrighin · Csaba Zemlényi

Baroque extends far beyond the boundaries of a historical period. This exhibition is based on the premise that, rather than belonging solely to the past, Baroque introduced a series of themes and visual strategies that continue to resonate within contemporary artistic practice. Illusion, theatricality, contrast, excess, and the tension between appearance and reality re-emerge today in new forms, becoming tools through which artists respond to the complexities of the present.

Reply to: Baroque brings together thirteen contemporary artists who engage with Baroque aesthetics from diverse perspectives. Presented at the Contemporary Art Museum, the exhibition features works from the museum's collection alongside works generously loaned by established local artists.

At a time marked by uncertainty, polarization, and profound social change, the works on display explore themes such as illusion, spectacle, excess, fragility, and power relations.

The exhibition opens on the occasion of the 305th anniversary of the birth of Baron Samuel von Brukenthal (1721–1803), whose collection and palace have played a defining role in shaping Sibiu's cultural identity.

The opening event will begin with a guided tour led by curator Alexandra Runcan, offering visitors an introduction to the dialogue that Reply to: Baroque establishes between Baroque aesthetics and contemporary art.

 

The exhibition is part of the Baroque Festival (first edition).

Festival Dates: July 25–26, 2026

Venues:

Brukenthal Palace, 4 Piața Mare, Sibiu
Contemporary Art Museum, 6 Tribunei Street, Sibiu, Romania
 

Utopian Body – Toward a Silent Presence

Curator: Cristiana Ursache

The Cosmic House Gallery, Cluj

 

25.06.2026 - 12.07.2026

 

In “Utopian Body – Toward a Silent Presence,” Claudiu Ciobanu proposes a subtle yet essential transition from the body as a mental projection to the body as a space of silence. While in the previous stage the mind functioned as a generator of identities and perceptions, in this series the artist investigates what remains once discourse is suspended: a body that no longer asserts, claims, or explains, but exists in a state of reflection and awareness.

Within a context oversaturated with images, layouts, and declarations of identity, silence becomes a radical form of presence. Here, the body becomes a territory where understanding is constructed through absence, opacity, and the mystery of that which resists complete decoding. In this sense, Claudiu Ciobanu’s project is connected to broader reflections on corporeality as a threshold of visibility, where what cannot be articulated becomes as significant as what is revealed.

“Utopian Body – Toward a Silent Presence” can be understood as a meditation on the limits of representing the body in an era dominated by excessive visibility. Claudiu Ciobanu’s silent body no longer participates in the economy of spectacle; instead, it withdraws, refusing to become entirely accessible. It becomes a space of resistance, where identity is no longer exposed but preserved through ambiguity. Rather than functioning as a mirror, the exhibition proposes an opaque screen—one that reflects only partially and always retains a dimension that remains inaccessible. This impossibility of complete transparency becomes, paradoxically, a space of authenticity.